Spine

Colonna spinale, spaghettién cumuúcumunimenti chjamati spine, Esteá cumpostu principalmente di u vévertebre, i dischi è méghjocu spinale. Attuúcum'è un canali di cumunicazioneón per u cervellu, di u señales chì sò trasmessi è ricevuti attraversués di méghjocu spinale.

Quandu si faci una feritaón in u méspine u flussu di l'infurmazionión da quellu puntu in giù si ferma. Questa ruttura in l'istruzzioni à l'arme, gammi è altre parte di u corpu evitariá fà muvimenti a persona, rispiru (in certi casi) è ostruisce o ferma ogni sensu di sensazioneósenza toccu.

Distribuzioneón di a culonna in cervicals, torácat, lumbar, sacru è cóccix

parti di a spina

  1. Cervicale / C 1-7
  2. Torácat / T 1 – 12
  3. Lumbar / L 1-5
  4. Sacra
  5. Coxígea

U méspinali hè un fasciu di cécellule nervose è fibre attaccate chì si estendenu da u troncu di u cervellu à a parte bassa di a schiena. U méspinaliá prutettu da una spezia di túbone nel cumpostu di vértebra chì hèán siparati da membrani chjamati dischi. U cervellu mandaíè cunñales theétravés di méghjocu spinale, dà struzzioni à i gammi, i braccia è altri ázoni di u corpu.

U Vévertebre

Hay 33 vévertebre chì formanu a struttura di l'ossi di a spina, cù i semi fusing to form the coccyx.

Discoteche

vertebre spinali

ogni véHè a spina dorsaleá separati da una sustanza ossea molle, chjamatu a discoteca, chì attuúsempre cum'è un cojín è un timbru à u listessu tempu. Fora sò resistenti, dentru anu una líperchè más tipu di gel molle, i dischi si ponenuúannu trà ogni vértebra. Pensate à elli cum'è neumáticos per l'autoólatu vile, pienu di un gel grossu. Quandu a vostra vittura passa sopra un pozzo, el neumábutt di gomma aiuta un pocu à assorbe u scossa. In u listessu modu, ogni volta chì ci movemu, dischi spinali cambianu forma in relazione àómicca cù u muvimentu. Cum'è tanti strutture in u corpu, i dischi sò multifunzionali. Sò ammortizzatori, cunnette è prutegge l'osse vertebrali.

ANATOMIAÍA ÓMARE

Spina cervica

Ci sò sette ossa o vértebras cervicales. L'osse cervicali sòásenza disignuñperline per permette flexión, estensioneón, è volta di u capu. Quessi sò mághjustu picculuñquelli chì li dàás vévertebre, cum'èí permette una quantità maiò di muvimentu.

ogni vévertebra cervica hè custituita da dui parti, un corpu è un arcu di prutezzioneón per méa spine chjamata arcu neurale. ogni vévertebra articulate cù a cima è a bassa.

colonna thorácat

in a regioneóNo di u pettu, colonna thorácica hè attaccata à i costi. Hay 12 vévertebre in a regioneón torácat.

U canali spinali in u región torácica hè relativamente mághjustu picculuño chì u ázone cervicale o lumbar. Questu face u méspine in l'area toracicaácica hè in risicu aumentatu s'ellu ci hè una frattura.

U muvimentu chì si trova in a colonna toracicaácica hè principalmente rotación. I costelli impediscenu flexión à u latu. un picculuñA quantità di muvimentu si trova in flexioneón avanti e indietroás.

Columna lumbosacra

U Vévertebra lumbar sò grande, largu è grossu. ci sò cinque vévertebre di a spina lumbar. À vértebra lumbar más baja, L5, s'articule cù u sacru, è u sacru si unisce à a pelvis.

I muvimenti principali di a parte bassa di a spalle sò piegate in avanti è ghjunghje in daretu.ás. Spaghettiéùn ci hè micca flexiósenza di latu.

NEUROANATOMIA

Cum'è a colonna spinale hè divisa in regioni: cervicale, torácica è lumbar, spaghettién faci u méghjocu spinale. ogni parteón di méa spine hè divisa in segmenti neuronaliómagia specialeístemu.

U méa spina cervica hè divisa in ottu livelli. Ogni livellu cuntribuisce à diverse funzioni in u collu è i braccia. I sensazioni di u corpu sò purtate in modu simili da a pelle è altre parti di u corpu da u collu, spalle è braccia à u cervellu.

in a regioneón torácica di i nervi di u méspinal supply supply support to the múi musculi di u pettu in a respirazioneónò è a tosse. Questa regioneón también cuntene i nervi in ​​u sistema nervoso sympáticu.

in l'area lumbosacrale, lu méa spina è i nervi currispondenu à i gammi, a pelvis è l'intestini è a vejiga. I sensazioni di i pedi, i gammi, a pelvis è l'abdomen inferiore sò trasmessiés di i nervi è u méspinali lumbosacrali à i segmenti maiò è, Infine, à u cervellu.

Vícusì nervoso

ci sò assai víi nervi chì trasmettenuñales da cima à fondu di u méghjocu spinale. Certi furnisce una sensazioneón da a pelle à altre parti di u corpu. L'altri furniscenu sensazionión da strutture más prufonda cum'è u óorgani in l'abdomen, a pelvis o altri áreas. Altri nervi trasmettenuñales da u cervellu à u corpu. È altri travaglianu à u livellu di u méspine è attuúancu cum'è intermediari in u prucessu di trasmissioneón di u señè alcune cellule cartilaginei rispunsevuli di a so sintesi.

Víace sensoriale

sensazioni da u corpu, cum'è u calore, fríO, dulore, è toccu, sò trasmessi à traversu a pelle è altre parti di u corpu à u core. Hè vícusì sò chjamati i víace sensoriale.

Una volta chì sòñales entre u méghjocu spinale, caísempre à u cervellu. Diversi tipi di sensazioni sò mandati da diverse vícum'è, chjama “estensioni”. L'estensioni chì portanu u dolore è sensazioni di temperatura à u cervu sòán in a parti media di u méghjocu spinale. Queste estensioni sò chjamati “spinaliámicas”. Altre estensioni portanu u sensuón di pusizionión è toccu ligeru. Sti impulsi nervi sò purtati longu u spinu di u méghjocu spinale.

Vícum'è nervoso oóaffitti

Un altru tipu di nervi speciali sò nervi autonomi.ónomos. i nervi stessiói nomi sò spartuti in dui tipi: nervi simpliciátic è parasimpiáticos.

U sistema nervoso autoónome influenza attività involuntarie cum'è músaccu di corión, è u gláundulas chì liberanu certi hormone. Cuntrolla u sistema cardiovascular, digestivu è respiratorju.

Questi sistemi generalmente funzionanu “involuntariu”. A funzioneóprincipale n di u sistema nervu autoreóNomo hè di mantene un ambiente internu stabile in u corpu. u coreón è i vini sanguiniíneos sò cuntrullati da u sistema nervu autonomuónomu.

nervi simpliciátics aiutanu à cuntrullà a pressione di sangueón arteriale basatu nantu à i bisogni fífisiche imposte à u corpu. Spaghettién aiuta à cuntrullà a freccia cardiacaíaca. nervi simpliciáticos, quandu sò stimulati, fà u coreón lata más rádumandu.

nervi simpliciáticos

nervi simpliciáTicos causa trà altre cose, tu la stringiónumeru di vini sanguiniíneos in tuttu u corpu. Quandu succede questu, a quantità di sangue torna à u coreón aumenta. Questi effetti aumentanuáÙn aghju micca pigliatuón arteriale. Altri effetti includenu un aumentu di sudazioneón è aumentata irritabilità o un sentimentuósenza ansietà.

Quandu ci hè una feritaón in u méghjocu spinale, à o sopra à livellu T6 i nervi simpáTicos sottu a feritaón sò disconnected da i nervi sopra. Questi cuntinueghjanuúun funziunamentu automaticamenteática una volta u períl'orechja di scossa spinali hè finita.

Tuttu ciò chì stimula i nervi soluátic pò causari li divintari hyperactive. Questa attività eccessiva di i nervi simpátics hè ciò chì hè chjamatu dysreflexia autonomicaómica.

Nervi parasimpiáticos

Nervi parasimpiáticos actúsempre in modu oppostu à i nervi simpliciáticos. Questi nervi tendenu à dilate i vini sanguini.íneos è rallentà u coreón. U nervu más impurtante purtari fibre parasimpáticas hè u nervu vagu. Stu nervu porta u señales parasimpátics à u coreón per diminuisce a frequenza di a cartaíaca. L'altri nervi currispondenu à i vini sanguini.íneos di u ól'organi addominali è a pelle.

Nervi parasimpiáTicos nascenu da dui áreas:

A). E fibre chì innervate u óorgani di l'abdomen, u coreón, i pulmoni è a pelle sopra à a cintura cumincianu à u livellu di u cervu è méspine assai altu.

B). I nervi chì innervate u óorgani riproduttivi, a pelvis è i gammi cumincianu à u livellu di u sacru, o in fondu da méghjocu spinale.

dopués di una feritaón di méghjocu spinale, nervi parasimpiátic chì cumincianu in u cervellu cuntinueghjanuútravaglia sempre, ancu durante a fase di scossa spinali. Quandu si verifica a disreflexia?, nervi parasimpiáTicos pruvate à cuntrullà rádumandate l'aumentu di pressioneóarteriale n diminuendu u coreón.