Di solitu, un ossu spinali (vértebra) si compone di a corpu, a arcu vertebrali, è prucessi óseos specials chì nascenu da l'arcu.
U corpu di ogni vertebra comprende u fronte di ogni vértebra.
l'arcu vertebrali sì un círclude parziale di l'ossu chì está attaccatu à u spinu di u corpu; chì custituitu da u pedículi è lámines (parti di vévertebra impurtanti per certi prucessi chirurgiciúrgichi).
U corpu vertebrali è l'arcu vertebrali cumpletanu un círclude per furmà u canale spinali, un través di quale u méghjocu spinale è i nervi spinali passanu.
I prucessi óseos derivati specializati di l'arcu includenu un apóespinosa physis, dui apófisi trasversali è quattru facetti articular (prucessi articular).
longu à spine, a tamaño è a forma di e parti vertebrali differisce per accodà a funzioneóno di quella regioneón a spina in particulare.
In u collu, las vértebras cervicales anu appói fisichi spinosi brevi è i prucessi trasversali anu un canali speciale (foru transversale) per i vini sanguiniíneos chì passanu à u cervellu.
Di i primi dui vértebras cervicales:
- U Atlas (C1), chì sustene a testa, ùn hà micca un corpu vertebrali. Hè l'articulazioneón cima di l'atlas cù u cráneo chì permette à a testa di annunziàía, cum'è quandu si dice “sí”.
- U Axis (C2) hà una prughjezzioneón verticale úuna sola chjama apófisis odontoides o diente, chì attuúcum'è un pivot per a rotazioneón di l atlas è u cráneo, cum'è quandu una persona gira a testa à ogni latu per indicà a parolla “innò”.
U vée vertebre lumbar occupanu un terzu di a spina sana, Sò carattarizati da u so voluminu più grande è a mancanza di un foramen trasversale..
Attuúancora per bluccà quasi tuttu di a rotazioneómicca in a parte bassa. Questu aiuta à prutezzione di i dischi lumbar, ciò chì pò esse dañper rotazioneón.
L'orientazioneón di i facetti lumbari, Tuttavia, permette assai avanti (flexión) è daretuás (estensioneón). L'appói fisichi spinosi di a spina lumbar sò brevi è stout, è i corpi di e vertebre sò più è piùás grande per sustene l'aumentu di pisu da sopra.
A colonna spinali normale hè a forma di a ” S “ (cum'è a curva quandu si vede da u latu). Questu permette una distribuzioneón pesu uniforme.
A curva in forma di “S” aiuta à avè una spina sana è sustene ogni tipu di stressés.
A spina cervica curve ligeramente in l'internu, u tórax un pocu fora, è e vertebre lumbar ligeramente in l'internu.
Ancu si i porcióA parte bassa di a spina porta a maiò parte di u pesu di u corpu, ogni segmentu si basa nantu à a forza di l'altri per funziunà bè.
Index
Vertebre cervicale (Collu)
I vertebre cervicali custituiscenu i primi sette vévertebre in a spina.
Accumincianu ghjustu sottu à u cráneo è finiscinu ghjustu sopra à e vertebre torácicas. I vertebre cervicali anu curva di signoreótica, chì hà un rincu in forma di “C”, cum'è a parte bassa di a spalle.
U vertebre cervicali sò assai más móvili chè l'altri dui rigioni di a colonna spinale. Pensate in tutte e direzzione è áanguli pudete turnà u to collu.
A cuntrariu di u restu di a spina, ci sò aperture speciali in ogni vévertebra di a zona cervica per l'arterie (grandi vini sanguiniíNeos chì portanu sangue da u coreón).
L'arterie chì passanués di sti aperture portanu sangue à u cervu.
Dos vévertebre di a spina cervica, lu atlas è assi, differisce da l'altru vévertebre cum'è hèásenza disignuñadas specífisicamente per a rotazioneón.
Questi dui vévertebre sò a radicaócusì chì u to collu pò spustà in parechje direzzione.
L'atlas
Hè u primu vértebra cervicale, chì si trova trà u cráneo è u restu di a spina.
L'atlas ùn hà micca un corpu vertebrali, ma hà un arcu di fronte grossu (anteriore) è una parte posteriore (posteriore) di l'arcu magre, cù dui massi laterali prominenti.
L'atlas si trova nantu à a seconda vértebra cervicale, l'assi.
l'assi
Hà una protrusione ossea chjamata apófisi odontoide, chì si unisce à traversués da u pirtusu in l'atlas.
Los ligamenti E caratteristiche particulari trà l'atlas è l'assi permettenu una grande quantità di rotazione.ón.
Hè sta dispusizioneón particulari, chì vi permette di tilt a testa da un latu à u più luntanu pussibule.
A spina cervica hè assai flexible, ma dinùén anu un risicu più altu di ferita da movimenti forti bruschi, cum'è ferite da frusta.
Stu risicu altu diño hè duvuta à u sustegnu muscular limitata chì esiste in u área cervicale, è u fattu chì éSta parte di a spina deve sustene u pesu di a testa. – una media di 7 chilò-.
Hè assai pesu per purtà, per un picculu gruppuño è ossu magre è tissutu molle. Movimenti forti bruschi di a testa pò causà danni.ños.
vertebre di thorácicas (mid back)
colonna thorácica hèá furmatu da u 12 vévertebre à mezu à u spinu.
Hè vévertebre culliganu à i costi è formanu parti di u muru posteriore di tórax (lu átor box areaácica trà u collu è u diafragma).
A curva Chì facenu i vertebre di thor?ácycas hè cifótica, hà una curva in forma di “C” cù apertura frontale (u pettu).
Sta parte di a spina hà dischi intervertebrali assai stretti è sottili.
I ligami cù i costi è i discu mághjustu picculuños di a colonna thorácica limità a quantità di u muvimentu di a spina à u mid backás in paragoneón cù l'area lumbar o l'area cervica di a spina.
Spaghettién ci hè menu spaziu in u canali spinali.
vertebre lumbar (Bassa spalle)
A parte más spina bassa hèá custituitu da e vertebre lumbar.
Questu área hà di solitu cinque vévertebre. Tuttavia, qualchì volta a ghjente nasce cun sesta vértebra in a regioneón lumbar.
a basa di a colonna (chjamatu sacru) hè un gruppu di vévertebre specializate chì cullighjanu a spine à a pelvis.
Quandu unu di l'osse forma qualcosa cum'è un vértebra (chì máHè bè chì face parte di u sacru), hè chjamatu vévertebre transicióu venneri.
Sta cundizioneón ùn hè micca periculosa è ùn pare micca avèúsenza effetti latu seriu.
A forma di a spina lumbar hà un scontru di “C ” forma di curva di signoreótica.
Se pensate à a spina in a forma di a ” S “, à i rèón lumbar esseíà u fondu di u “S”. U Vévertebre di u bassu back sò i más grande di tutta a spina.
U canale spinale lumbar hè ancuén più grande ch'è in i parti cervicali è thoraliáculonna vertebrali cica. a tamaño lumbar spine permette más spaziu nervu per spustà.
U dolore lumbar hè una lagnanza assai cumuniúmicca per una ragioneón sèmplice. Siccomu a spina lumbar hèá cunnessu à a pelvis, chì hè induve a maiò parte di u vostru pesu bearing hè trasferitu è u muvimentu di u corpu.
Di solitu, questu hè un spaziu induve a ghjente tendenu à mette assai pressioneón, cum'è quandu alzà una scatula pesante, torciés'appronta à spustà una carica pesante, o purtendu un oggettu pisanti.
Queste attività ponu causà ferite ripetitive chì ponu purtà à ferite.ños in i parti di i vertebre lumbar.
4 pinsamenti nantu à "Vertebre”
I cumenti sò chjusi.