Site icon Spine

Funzione di a spina

Función columna vertebral

A colonna vertebrali o spine cumencia à u coccyx è finisce à u craniu, formanu una sola unità, un unicu organu verticale. Questu implica chì quandu avemu sentitu qualsiasi discomfort, dolore o prublema in ogni parte di a spina, hè ubligatoriu per rivisione tuttu u settore in generale.

Index

Funzioni di a spina

Hè u sustegnu principale di u corpu umanu è u craniu, aiuta à sustene u pesu tutale di u corpu è prutegge a spina. L'osse chì custituiscenu a spina sò e vertebre chì facenu a spina una articulazione articulata..

A spine permette à l'essere umanu una pusizioni dritta è u muvimentu verticale (in piedi).

• Mantene u troncu drittu grazia à i musculi è ligamenti è stabilizza u troncu resistendu a forza di gravità.
• Una altra funzione di a spina hè l'articulazione di u corpu., grazia à e vertebre chì custituiscenu a spina è chì sò ligati cum'è s'ellu fussi ingranaggi.
• I musculi, u diafragma è l'intestini trà altri organi, sò ancorati à a spina.
• Prutege a spina, chì hè un tissutu nervu assai fragile chì pò esse dannatu da un sforzu o muvimentu bruscu.

A spina

U spine hè assai impurtante postu chì hè una estensione di u cervellu, per quessa hè prutetta trà e vertebre di a colonna spinali.
misura un pocu 45 centimetri di longu è hè prutetta da strati chjamati meningi è da u fluidu cerebrospinale. A so estensione hè da u cervellu, hasta la primera vértebra lumbar y desde ahí se “abre” formada la comúnmente denominada “cola de caballo”.
Hè custituitu da milioni di nervi, chì sò rispunsevuli di mandà infurmazioni attraversu u corpu è da u cervellu.

Struttura di a colonna

A spine hè custituita di vertebre è trà ognuna di elli ci hè un discu., ciò chì hè chjamatu u discu intervertebrali, chì permette a spine mobilità è flessibilità. I vertebre sò chjamati in modu diversu, sicondu l'area chì occupanu in a colonna: cervicale, toracica è lumbar.

Se guardemu a colonna da u latu, Ci sò dui tipi di curve naturali chì sò chjamati lordosi è cifosi.. A forma di cifosi in u scheletru hà a funzione di prutezzione di un organu, mentri a curvatura in forma di lordosi, a spina l'usa comunmente per u muvimentu.
Grazie à a spina bassa o lumbar, movimenti di l'estremità inferiori (i gammi) è i superiori (i braccia), sò totalmente indipendenti.

Diversi spazii vertebrali

Cum'è in e diverse curve presentate sopra, se vedemu a colonna da u latu, pudemu distingue trè zoni ben distinti di a spina:

• Regione Cervica. Hè situatu in a zona suprana, cun curvatura concave in forma di lordosi, chjamatu ancu lordosi cervical è cun 7 vertebre chjamate C-1 à C-7.
• Regione dorsali. Hè a zona media di u spinu è a so curvatura cunvessa hè di cifosi o cifosi dorsali.. Truvà 12 vertebre chjamate D-1 à D-12. Certi specialisti li chjamanu da T-1 à T-12.
• Regione lumbar. A forma di a curve cuncava è a parte bassa hè lordosi o lordosi lumbar. Hè cumpostu di 5 vertebre chjamate da L-1 à L-5.

Questi spazii sò cumposti di vertebre mobili è sò un totale di 24.

Ci sò dui più zoni in a zona più bassa di a spina, chì e vertebre sò saldate è dunque immobile:

• Zona Sacra. Cuntene 5 vertebre chjamate S-1 à S-5.
• Zona coccygeal. Cuntene 4 vertebre chjamate da Cx-1 à Cx-5.

Exit mobile version