Site icon I'oa o te ivi tua

Eaha te auraa no te parau ra, haapa'o?

Te Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa O te hoê ïa fifi te tia ia itehia e te vai ra te tahi mau huru te tia ia itehia. No te reira tumu, Ua faaineine matou ia outou i teie tumu parau i reira matou e faataa ' tu ai eaha te reira, Eaha te mau tapao o to outou ma'i e te mau ravea rapaauraa e nehenehe e ravehia no te tamata i te faatitiaifaro i teie fifi.

Í ;index

Eaha te auraa no te parau ra, haapa'o?

Ia paraparau ana'e tatou no ni'a i te Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa estamos hablando de un maraaraa rahi o te mau taairaa i rotopu i te mau hoa. Aunque es normal que haya personas que son más “elásticas” que otras y que, no reira, e mea ohie a'e ia faaau maite e ia faaohie i te raveraa i te ohipa, Te vai ra te mau tupuraa ino roa, Mai te feia e tiaturi ra i te mau mana'o.

Ia au i te mau maimiraa taa ê i ravehia i te roaraa o te mau matahiti, se ha llegado a la conclusión de que e mea mâtau a'e te mau vahine i te mau tane, e te hoê ma'i rahi i rotopu i te hoê 5% e hoê 15%. Hoê â huru, E paari atoa mai oia i te tamarii - rii - raa ra e e iti mai te reira ia paari ana'e mai ratou.

Te vai ra te taime e Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa apeehia e te mauiui i roto i te faanahoraa musculoskeletal, lo que hace que a este cuadro se denomine “síndrome de hiperlaxitud articular”. Aita te pinepineraa o te ma'i i haamau - maitai - hia, Teie râ, no te rahiraa o te mau taata huanane, aita to ratou e tapao o te ma'i no te mea mea rahi a'e to ratou uaua., e hoê noa 5-10% o ratou te mauiui nei no te tahi huru fifi.

Te mau tapao o te rahi - roa - raa te mau taairaa

Ua ite a'ena oia e, eaha te Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa, Eaha ïa taua mea ra, Mai ta tatou i faahiti a'ena, te hoê maraaraa rahi o te mau taairaa i rotopu i te tahi e te tahi, es el momento de hablar de los síntomas de la enfermedad.

Te mau tapao o te ma'i i faatupuhia e te Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa ua rau te huru, si bien los que se dan con mayor frecuencia son el te mauiui o te uaua e o te puoiraa ivi, i roto ihoa râ i te mau melo i raro mai.

To'na hoho'a, Te mau nota, se encuentra relacionada con Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa no ni'a i te tahi mau. E nehenehe te mauiui e haamata i te tupu i te tamarii - rii - raa aore ra i te taurearearaa, aita ana'e te reira, no te hoê taime e no te tahi atu taime, e aore râ, i roto i te oraraa taatoa. I te tahi mau taime, e nehenehe te mau taairaa amui e tupu, que normalmente tienen lugar como consecuencia de un esfuerzo o sobrecarga de la articulación, sobre todo en la zona de las rodillas. En algunas ocasiones se pueden escuchar una especie de chasquidos en las articulaciones que no tienen importancia pero que pueden llegar a resultar alarmante y preocupante para quién los sufre.

Ei hopearaa no te Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa Peneia'e ua taaihia te tahi mau ma'i i te mau vaehaa mǎrû o te tino, ei mau taata ai'a haapa'o, E nehenehe te ma'i Tendinitis e te tahi atu mau mea mai te reira te huru e tupu pinepine a'e. Hoê â huru, E nehenehe atoa te mau ma'i o tekle e tupu pinepine a'e, Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa, Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa, te mauiui tua, ivi tua e aore râ te ivi tua o te ivi tua e te avae parahurahu.

Hoê â huru, Taa ê atu i te mau tapao atoa o te ma'i i faahiti - a'ena - hia, A haamana'o e te vai ra te mau tapao o te ma'i i rapaeau i te mau puoiraa ivi iho, o te maraaraa matau - roa ' ' e - hia ïa i roto i te vai - mâ - raa o te iri, e mea ohie a'e atoa no te hoho'a o te mau pepe, i te tahi mau taime ma te ore e haamana'o e ua roohia oia i te hoê ati aore ra i te hoê pepe haihai. Te auraa atoa o te reira, o te raveraa ïa i te hoê faanahoraa rahi a'e no te aito e te mau uaua toto.

Te mau tapao o te ma'i o te mau taairaa i rotopu i te tahi e te tahi

No te tapae i te ma'i o te hoê Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa, E tia i te taote ia rave i te hoê uiuiraa mana'o i te pae no te rapaauraa ma'i, para después efectuar una serie de Te mau hi'opoaraa amui. I teie mahana, E faaohipahia te mau ravea no te faataa e e taata rahi roa te hoê taata, o te hoê ïa anairaa hi'opoaraa o te tapaohia. Na roto i teie rave'a, Te mana'ohia ra e e faarahi te hoê taata i to ' na mau taairaa mai te peu e e faarahi atu â oia hau atu i te 4 mana'o i ni'a i te hoê faito o te 0 i te 9.

Hoê â huru, Na te taote iho e haapao i te mau tapao o te ma'i aore ra te mau tauiraa o te tupu pinepine i nia i te feia e roohia ra i te ma'i Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa, ma te haapao maitai i te mau tuhaa iti o te feia ma'i e roohia ra i te mau ma'i taa ê.

Te rapaauraa i te mau taairaa i rotopu i te tahi e te tahi

A la hora de hablar del tratamiento de la Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa, hay que conocer que Aita e rapaauraa taa ê e na te reira e faaafaro roa i te reira. Tera râ,, Oia mau, e rave rahi mau ravea no te tauturu i te feia ma'i tei roohia i te ma'i o te tupuraa tamau o te rohirohi.

Noa'tu te huru o te ohipa, E nehenehe tatou e faaite i te huru raveraa a te taote i roto i teie mau huru tupuraa ia nehenehe tatou e faaruru i te huanane rahi:

Te hi'opoaraa i te ma'i

En primer lugar el médico se encargará de dar un Faatiti'aifaroraa i te ma'i, i te mea e e taa noa i te feia ma'i e te roohia ra ratou i te hoê ma'i ino mau o te ore e haaparuparu. Oia mau, E mea faufaa roa te reira, i te rahiraa o te taime, ua itehia e, ua roohia teie mau taata ma'i i te tahi atu mau ma'i haapê e ua rapaau-atoa-hia ratou i te mau ma'i haapê., Te mau raau tamǎrû i te mauiui e te tahi.

A faaara i te taata ma'i

E mea titauhia ia haapapu te taote i te taata ma'i e eita o ' na e roohia i te tahi huru ma'i ino mau i muri a'e i to ' na hi'opoa - faahou - raa i te mau hi'opoaraa i roto i te piha maimiraa e te mau hi'opoaraa i te pae o te mau tao'a tahi ora, e i roto i teie mau huru ohipa, e mea tano ïa.

Rapaauraa

E rave rahi o te mau ma'i e tuhaa o teie ma'i o te tupuraa tamau o te rohirohi, o te mau pepe ïa e tupu i roto i te mau vaehaa mǎrû o te tino.. Esto hace que se puedan tratar haciendo uso de terapias locales, como es el uso de férulas (muñequeras, coderas, tobilleras…), así como infiltraciones, mea ha'ie, electroterapia y masaje descontracturante de la musculatura.

En este sentido es importante tener en cuenta que hay que ser prudentes con las infiltraciones, utilizando las dosis mínimas posibles y evitando que se administren de forma repetida. Te mau raau aro ma'i e te mau raau taero e ere i te mea ino roa, no te mau taime poto, E nehenehe atoa ratou e manuïa i te rapaau i teie mau tapao o te ma'i.. Mai te peu e te vai ra te hoê uaua i'o, aore ra te toetoe ia tupu noa ' tu te mau pepe ino mau e te mau pepe apî, e nehenehe te reira e tamǎrû i te mau tapao o te ma'i.

Hoê â huru, E mea titauhia ia ape i te faateimaha roa i te mau puoiraa ivi e o te nehenehe e faaino roa ' tu â i te mau tapao o te ma'i e e taui i te huru oraraa mai te peu e e ere i te mea maitai roa.

Exit mobile version